Korunk  

For. For al culturii, al stiintei. Locul de nastere, domiciliul stabil e Clujul (Transilvania, România, Europa-Centrala). Fondatorul ei, Dienes László în februarie 1926 a numit-o revista lunara (la începutul anilor saptezeci într-o perioada s-a mai citit aceasta definitie sub titlul publicatiei), dar nici dînsul nu s-a gîndit doar la publicarea unor cronici, ci la dezbaterea libera a problemelor universale tot mai arzatoare, tot mai complicate. "Nu vrem sa fortam noi dogme în locul celor vechi". A dorit sa puna în slujba crearii "unitatii creatoare a sufletului viu european aceasta forma a angajarii ideologice. Cu forta de piedica a provinciei s-a luptat si redactorul de dupa Dienes, Gaál Gábor, dar el a schimbat ideologia liberala cu cea marxista - cu succes de talie europeana. Dupa o întrerupere de 16 ani, sub titlul revistei reaparute s-a scris: "Revista ideologica, sociala, stiintifica si culturala", ceea ce a însemnat renasterea traditiei lui Gaál Gábor. În anii relativ calmi ai dictaturii comuniste romanesti (de la mijlocul anilor saizeci pîna la începutul anilor optzeci) în revista au dominat valorile maghiare vechi si noi, iar publicatia s-a dovedit a fi de larga deschidere spre o gîndire autonoma. Cezura dintre seria a doua si a treia au însemnat zilele din decembrie 1989. Korunk si-a pastrat titlul deoarece redactorii au considerat ca diagnostica data în 1926 despre "nevroza contemporana": "despre consecintele imperioase ale fascismului, bolsevismului si ale altor dictaturi" se poate continua. Cele trei cuvinte de sub titlul vechi-nou a dorit sa interpreteze (în locul celei dictat înainte de forurile statale) un alt continut, o alta forma si un alt scop; ele sînt: cultura-patrie-lume. În ultimul deceniu al secolului, cu participarea unui colectiv de redactori mereu întienrit, a devenit lege redactarea numerelor tematice: cititorul revistei Korunk a putut sa cunosca harta problematicii univesale prin intermediul maghiarimii, al Transilvaniei, româniei, Europei Centrale si a mediei. La provocarile mileniului al treilea revista - pastrîndu-si forma traditionala si publicatiile suplimentare (revista presei în limba maghiara si româna, carti si antologii în limba maghiara, engleza, germana, româna - cauta raspunsuri, printr-un for ce se vrea cunoscut si auzit pe o arie mult mai larga. Fireste, este vorba despre legaturi permanente cu multe tari, cu cititorii ce traiesc departe de Transilvania si speram nu numai cu cititorii virtuali.