Sport, naţiune, religie – Korunk, nr. 6/2012

„Sportul a devenit o religie de masă a societăţii centrate pe trăiri (Erlebnisgesellschaft) a modernităţii târzii: prestarea unor trăiri la care masele singuratice (masele formate din persoanele private izolate, care se înghesuie în stadioane sau urmăresc meciul de acasă, la televizor) au acces în schimbul unor costuri corespunzătoare. Masa de oameni nu înseamnă a fi împreună cu semenii săi, ci juxtapunerea unor indivizi atomizaÅ£i care îÅŸi cască gura în piaţă, separaÅ£i unii de alÅ£ii de acelaÅŸi gol glacial care înconjoară, de fapt, pe oricine care, vrând-nevrând, devine o parte din masa de oameni într-una din locaÅ£iile societăţii moderne de masă (transportul în comun, comerÅ£ul de masă, evenimentele de masă, manifestaÅ£iile). Desigur, masele nu reprezintă doar absenţă, înstrăinare ÅŸi singurătate, ci – aÅŸa cum a recunoscut deja Baudelaire – ÅŸi un fel de beÅ£ie: a se lăsa purtat de valuri ÅŸi a se topi în haos, aneantizare, extaz, uitare de sine ÅŸi de existenţă, eliberarea din «celulă» a persoanelor izolate.“

(Ákos Szilágyi)